Gotham City este probabil cel mai ghinionist oraş din lumile imaginare ale jocurilor video. Toţi ţăcăniţii l-au ales pe post de urbe de rezidenţă, astfel că nimeni nu e în siguranţă pe lângă unii ca Penguin, Joker, Hugo Strange, Harley Quinn şi mulţi alţii. Spre norocul cetăţenilor obişnuiţi şi al nostru, al jucătorilor, Gotham City este şi oraşul lui Bruce Wayne, miliardar excentric şi în timpul liber Batman, justiţiarul înaripat.

Arkham City continuă la câteva luni distanţă povestea din Arkham Asylum: primar este Quincy Sharp, fost director al azilului, iar deciziile …

În epoca modernă, seria Elder Scrolls a atins o popularitate incredibilă, în mare parte datorită modelului lumii deschise, fără timpi de încărcare şi cu numeroase quest-uri, care să umple universul din Tamriel. Evident, nu au fost uitate nici poveştile principale, dar niciodată n-au avut ponderea cea mai mare în economia unui titlu care ajunge pe la 100 de ore de joc. Skyrim nu se dezice nici el de la reţetă, Bethesda considerând că dacă merge bine, nu are de ce să strice modelul, modificând însă diverse aspecte ale gameplay-ului (şi …

Probabil cel mai cunoscut joc cu tematică „noir” este Max Payne. De fapt, negrul vine de la drama personală trăită de erou, de obicei o persoană obişnuită, care nu se aşteaptă să fie pusă în situaţiile excepţionale cu potenţial să-i altereze destinul pentru totdeauna. L.A. Noire: The Complete Edition se ocupă exact de un astfel de erou, Cole Phelps pe numele lui, urmărindu-i cariera de la simplu poliţai până la unul dintre cei mai apreciaţi detectivi din Los Angeles.

Pe măsură ce avansează în carieră, Phelps trece prin patru departamente (Traffic, …

După trei ani de producţie şi ideea că alternarea studiourilor duce la realizarea de jocuri mai bune, NFS: The Run ar fi trebuit să fie un joc măcar de nota 9. O asemenea notă necesita însă un gameplay cu toate elementele genului, o poveste (cu care jocul se laudă totuşi) şi eventual ceva adăugiri inedite. Din toate cele zise avem doar o încercare mediocră de poveste, lipsuri multe pe partea de gameplay şi limitări care ţin de secolul trecut.

Prima dată îţi sar în ochi secvenţele scriptate. De fapt, jocul aşa …

Deşi au trecut 12 ani de când a apărut, încă mai joc Heroes III. CU IV nu m-am împăcat prea bine, V încă îmi face cu ochiul aşa că un lucru trebuie să fie clar: comparaţiile pentru Heroes VI, dacă există, nu merg făcute cu jocul numărul trei. Tentaţia e mare, Heroes III are o reputaţie imensă, dar VI trebuie privit exact aşa cum este: un reprezentat al generaţiei sale, al anului 2011, cu bune şi rele, simplificat şi simplist, dar până la urmă de ajuns de interesant chiar şi …

Table top-ul Warhammer şi-a făcut intrarea pe PC de câţiva ani buni, dar până acum s-a jucat doar cu genul strategic, în mult apreciata serie Dawn of War. Totuşi, multi jucători şi-au dorit o experienţă mai personală, din această necesitate născându-se Space Marine, cât se poate de shooter (la persoana a treia, ce-i drept). Ca în orice shooter, are împuşcături din plin şi mai ales cantităţi impresionante de sânge, însă ce iese în evidenţă cel mai mult este capturarea atmosferei universului Warhammer, lăsând în urmă eventualele stângăcii de gameplay.

Erou principal …