Puterea platformei de redare este modestă, remarcându-se lipsa pentru orice format modern precum H.264 sau VC-1. Suportul Xvid, MPEG-1 sau MPEG-2 este limitat la rezoluţii PAL (720×576), în timp ce din ce în ce mai puţin utilul RealMedia permite atingerea unei rezoluţii de 1024×574, care însă pune probleme datorită ocazionalelor scăderi vizibile de framerate, semn al atingerii limitei superioare a puterii de redare. Suportul audio este stereo, Averlife Cinema oferind doar doi conectori audio RCA pentru ieşire. Ła interior, AVerlife Cinema este la fel de simplu ca în exterior – procesorul principal este un Amlogic AML 8617 tactat la frecvenţa de 288MHz, însoţit de o memorie RAM cu o capacitate de 16MB şi un procesor HDMI 1.3c single-link (CAT 6611).

Interfaţa player-ului este simplă iar numărul de funcţii destul de redus, ceea ce, coroborat cu suportul redus pentru formatele video arată clar publicul ţintă vizat: cei cu pretenţii şi nivel de cunoştinţe slab. Odată pornit, Averlife Cinema va afişa icoane de mari dimensiuni care vor permite accesarea setărilor şi a unităţilor de stocare conectate. Opţiunile de particularizare sunt modeste – alegerea limbii interfeţei (româna nu este acolo), durata şi tipul de slideshow pentru imagini, modul de repetare pentru redarea filmelor şi fişierelor audio, aspect ratio pentru ecran, tipul de ieşire video şi modul de passthrough pentru sunetul digital, singura şansă de audiţie a unui semnal multicanal. Odată selectată o unitate de stocare, utilizatorul va putea apela unul din cele patru butoane care vor conduce către redarea video, audio, afişarea imaginilor şi a fişierelor de tip text. Acestea nu oferă nimic deosebit, modulul de afişare fiind doar de tip file-based iar opţiunile avansate de previzualizare sau informare lipsind cu desăvârşire. Acest aspect are însa şi părţile lui pozitive – interfaţa este rapidă si stabilă.