Un gadget definitoriu al seriei, ochelarii cu infraroşu, a suferit modificări destul de mari în termeni de funcţionalitate. Există un nivel unde Sam trebuie să se strecoare printre raze laser cu ajutorul ochelarilor, dar în rest aceştia îi vor fi de folos pentru identificarea şi marcarea inamicilor prin ziduri. Spre finalul jocului, şi inamicii sunt dotaţi cu un astfel de dispozitiv, ceea ce îl transformă într-o armă cu două tăişuri: ţiuitul ca de sonar anunţă nu doar identificarea ţintelor, dar poate însemna şi moarte sigură dacă ai fost prins pe picior greşit.

Arsenalul lui Sam merge de la amintitul pistol cu amortizor până la mitraliere uşoare şi de la shotgun până la puşti futuriste, apanajul agenţilor Third Echelon. Fiecare armă poate fi îmbunătăţită în ceea ce priveşte reculul, dimensiunea încărcătorului şi raza de acţiune. De asemenea, în funcţie de arma folosită, jucătorul poate folosi nou introdusa funcţie Mark&Execute pentru a elimina elegant si simultan până la 4 inamici. Să nu vă imaginaţi însă că puteţi executa inamicii în acest mod când aveţi chef, există o condiţie: opţiunea devine disponibilă numai după ce un inamic este eliminat în melee (tras de la geam şi făcut afiş pe asfalt, cu gâtul rupt pe la spate, strivit de aterizarea lui Sam peste el în simpatic numita mişcare Death from Above). Apoi, inamicii rămaşi în viaţă pot fi marcaţi de la distanţă, inclusiv prin pereţi cu sonarul sau privind pe sub uşă cu oglinda, ca apoi să fie executaţi (când ajung în raza directă de actiune) într-o secvenţă în slow motion în care sângele zboară spectaculos în toate direcţiile.

Misiuni cu semnul exclamării

În afară de încercarea lui Sam de a-i identifica pe asasinii fiicei sale şi, mai apoi, să împiedice un complot împotriva SUA, există cel putin o misiune care iese complet din linia stealth a jocului. Realizata sub forma unui flashback în timpul luptelor la care participase Sam în Afganistan, misiunea seamănă mai curând cu Call of Duty sau Medal of Honor decât cu Splinter Cell. Înarmat doar cu un AK-47 dotat cu lunetă, jucătorul trebuie să-şi croiască drum printre talibani furioşi şi numeroşi, folosind punctele de acoperire plasate strategic în decor, de la maşini carbonizate până la resturi de clădiri. Luptă urbană în toată puterea cuvântului, unde un pas gresit sigur îţi aduce un nedorit glonte în cap, AI-ul inamic fiind extrem de bine realizat. Această misiune este un pretext şi pentru introducerea unui alt bun prieten al lui Sam, Victor, care îşi va oferi ajutorul armat, dar joaca şi rol de narator în secvenţele cinematice care punctează momentele-cheie ale povestii.

O altă misiune care iese în evidenţă, dar nu neaparat în cel mai bun mod, este cea în care Sam trebuie să traverseze o serie de camere ocolind raze laser vizibile doar cu ajutorul ochelarilor. Deşi este o ruptură binevenită de gameplay, unghiurile camerei nu ajută foarte mult la calcularea salturilor pentru a nu nimeri peste raze şi a declanşa mitralierele plasate în toate colturile.  Cred că am reluat zona respectivă de cel puţin 10 ori până am reuşit să identific exact punctele şi mişcările cu care să-l ajut pe Sam să treacă cu bine mai departe. Partea bună este însă că aceste încărcări repetate nu enervează. Din contră, te motivează să încerci înca o dată, şi încă o dată, doar ca să-ţi demonstrezi ţie că producătorii jocului sau programatorii nu sunt mai tari ca tine.